MAJESTATE/ MAIESTATE, majestăți/ maiestăți, substantiv feminin 1. Caracter maiestuos; aspect măreţ şi solemn care provoacă admiraţie; 2. (folosit şi ca termen de adresare) Conducător suprem al unui stat; monarh; suveran; rege; împărat; rigă; ţar; sultan; 3. Termen reverenţios care era folosit la adresa unui monarh.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: maiestas, -atis; limba franceză: majesté (DEX ’09).
