MARASM, substantiv neutru 1. Stare de slăbire extremă a organismului; extenuare fizică; 2. Stare de epuizare morală şi spirituală; demoralizare.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: marasme; limba neogreacă: marasmos; limba germană: Marasmus (DEX ’09).
