MARCHIZĂ, marchize, substantiv feminin I. Soţie sau fiică de marchiz; II. 1. Mic acoperiş sub formă de streaşină, fixat deasupra intrării principale a unei clădiri; 2. Mică încăpere cu pereţi de sticlă ce precedă intrarea într-o casă.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: marquise (DEX ’09).
