MARMURĂ, marmure, substantiv feminin 1. (la singular) Rocă calcaroasă dură, de diferite culori, care, prin şlefuire, capătă aspect lucios şi neted, fiind folosită în construcţie şi ca material pentru sculptură; 2. Bucată de marmură cioplită și lustruită.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: marmor, -oris (DEX ’09).
