MARTIR, -Ă, martiri, -e, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care îndură chinuri fizice sau morale pentru o cauză; mucenic; 2. (bis.) Persoană care a acceptat condamnarea la moarte fără a se dezice de credinţa creştină; 3. (fig.) Persoană supusă unor suferinţe, tratamente sau persecuţii inumane.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: martyr (DEX ’09).
