MECANIC, -Ă, mecanici, -ce, adjectiv 1. Care ţine de mecanică; propriu mecanicii; 2. Care este pus în mişcare de o maşină sau de un mecanism; funcţionat de o maşină sau de un mecanism; 3. (fig.) Care este făcut fără participarea conştiinţei sau a voinţei; inconştient; automat; maşinal.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: mechanicus; limba italiană: meccanico; limba franceză: mécanique (DEX ’09).


