SĂRIT, sărită (~ți, ~te) 1) v. A SĂRI. 2) și substantival (despre persoane) Care și-a ieșit din minți; țicnit; smintit. Cu inima sărită – cuprins de o emoție puternică. Din lat. salire. Sursa DEX 09.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină salire. (DEX ’09)
