SCENIC, scenică (~ci, ~ce)adj 1) Care ține de scenă; caracteristic scenei. Artă scenică. Spațiu scenic parte a scenei unde se desfășoară jocul artiștilor. 2) Care corespunde cerințelor scenei de teatru. Vorbire scenică. Din fr. scénique, it. scenico. Sursa DEX ’09.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză scénique. (DEX ’09)
