SCHELĂ, schele, substantive feminin, 1) mai ales la pl. Instalație provizorie, din lemn sau din metal, ridicată pe un șantier în vederea desfășurării lucrărilor de construcție sau de reparație a unei clădiri; eșafodaj. 2) Punte de legătură dintre o navă și țărm. Din sb. skela, bulg. skelja. Sursa DEX ’09.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba sârbă skela. (DEX ’09)
