SCURSOARE, ~ori f. rar 1) v. SCURSURĂ. 2) Loc de scurgere. 3) Urmă rămasă după scurgerea unui lichid. 4) fig. Totalitate a elementelor degradate ale unei societăți; drojdie; pleavă; putregai. Din lat. excurrere + suf. ~oare.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină excurrere. (DEX ’09)
