SFEN substantiv neutru, 1) Mineral de culoare galbenă, brună sau verde, silicat natural de calciu și de titan întrebuințat ca piatră semiprețioasă și ca materie primă pentru obținerea oxidului de titan; titanit. 2) Piatră semiprețioasă corespunzătoare. Din fr. sphene.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză sphene. (sursa DEX ’09)
