SILNIC I ~că (~ci,~ce) adj., 1) Care se face în silă, cu neplăcere, fără tragere de inimă. 2) Care se face cu de-a sila, prin constrângere; forțat. 3) rar Care este greu (de făcut, de rezolvat); cu dificultăți; anevoios. Din sl. siliniku.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă siliniku. (sursa DEX ’09)
