SIPICĂ ~ci substantiv feminin, 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze mari, păroase, adânc crestate, și flori mărunte, de culoare albă-albăstruie, grupate în inflorescențe globuloase. 2) Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu peri moi în partea inferioară, cu frunze penate și cu flori de culoare galben-roșcată, ce crește prin fânețe. Din sl. šipuku.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă šipuku. (sursa DEX ’09)
