SOLUBILITATE ~ăți substantiv feminin, 1) Caracter solubil. 2) Cantitate maximă dintr-o substanță care poate fi dizolvată într-o anumită cantitate de solvent la o temperatură și o presiune determinată. Din fr. solabilité.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză solabilité. (sursa DEX ’09)
