SOLVENT I ~ți m. 1) Substanță, mai ales lichidă, care are proprietatea de a dizolva alte substanțe; dizolvant. 2) Lichid în care un corp este dizolvat. Din lat. solvens, -tis, fr. solvant, engl. solvent.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină solvens. (sursa DEX ’09)
