STÂNGACI ~e (~i) 1) adj. și substantival Care se servește, de obicei, de mâna stângă. 2) și adverbial Care este lipsit de îndemânare în ceea ce face; neîndemânatic. 3) Care denotă stângăcie. Din lat. stancus + suf. ~aci

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba latină stancus.   (sursa DEX ’09)

Autori