STUC ~uri substantiv neutru, Amestec de ipsos cu praf de marmură, clei și substanțe minerale colorante, care, prin uscare și lustruire, capătă aspectul marmurii. Din fr. stuc, it. stucco, germ. Stuck.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză stuc. (DEX ’09)
