SUCCES, succese: substantiv neutru, 1) Rezultat favorabil, obținut ca urmare a depunerii unui efort fizic sau intelectual; reușită; izbândă. A dori (sau a ura) cuiva ~. 2) Apreciere a calităților (unei persoane sau a unui obiect). A avea ~e. A se bucura de ~. Din lat. succesus, fr. succés.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină succesus. (DEX ’09)
