SUITOR, suitoare (suitori, suitoare): 1) (despre ritmul versurilor) Care suie, urcă; ascendent. Iamb ~. 2) (despre plante) Care crește în sus, încolăcindu-se în jurul altei plante sau al unui suport; agățător; volubil; urcător; cățărător. Din lat. subire + suf. ~tor.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină subire. (DEX ’09)
