ȚARȚAM, țarțamuri, substantiv neutru – reg. 1) Garnitură din franjuri, ciucuri sau horbote, aplicată pe marginea unei țesături. 2) la pl. Obiecte mărunte, lipsite de valoare și de gust, folosite drept podoabe; zorzoane.
Sursă: DEX ’09
Etimologie: cuvânt provenit din limba maghiară “szerzám”
