ULTIM, -Ă, ultimi, -e, adjectiv (și substantival) 1. Care este cel mai de pe urmă într-o ierarhie; 2. Care rămâne în urmă; care se află în coadă; 3. Care este cel mai aproape de momentul de față.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: final, suprem (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: ultimus; limba italiană: ultimo (DEX ’09).
