UMBLĂTURĂ, umblături, substantiv feminin 1. Deplasare istovitoare dintr-un loc în altul pentru rezolvarea unor probleme; alergătură; 2. Mod de a umbla.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: umblare, umblat, umblet, alergătură (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: a umbla + suf. -ătură (DEX ’09).
