URÂȚENIE, urâțenii, substantiv feminin 1. Caracter urât; sluţenie; 2. Fiinţă sau lucru urât; sluţenie.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: diformitate, hâdoșenie, poceală, sluțenie, urâciune, (rar) sluție, (pop.) hâzenie, (înv.) grozăvie (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie: urât + suf. -enie (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.