URÂȚENIE, urâțenii, substantiv feminin 1. Caracter urât; sluţenie; 2. Fiinţă sau lucru urât; sluţenie.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: diformitate, hâdoșenie, poceală, sluțenie, urâciune, (rar) sluție, (pop.) hâzenie, (înv.) grozăvie (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: urât + suf. -enie (DEX ’09).
