URĂTURĂ, urături, substantiv feminin 1. Urare; 2. Creaţie populară în versuri, care se recită de urători în ajunul Anului Nou; hăitură, pluguşor.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: a ura + suf. -ătură (DEX ’09).
Tagged: cum se pronuntahow to pronounce
