URZICĂTOR, -OARE, urzicători, -oare, adjectiv 1. Care urzică; care produce usturime; usturător; 2. (fig.) Care atinge amorul propriu; care conţine aluzii răutăcioase; muşcător; usturător; pişcător; corosiv; înţepător.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: urticant, usturător (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: a urzica + suf. -ător (DEX ’09).
