VERIDIC, veridică (veridici, veridice), adjectiv. Care este în concordanţă cu adevărul; conform adevă-rului; autentic; veritabil. Mărturie ~că.
Sursa: DEX 09
Etimologie:
Cuvânt provenit din franceză veridique, latină veridicus (DEX 09)
Tagged: cum se pronuntahow to pronounce
