VOINICICĂ, voinicele, substantiv feminin: Plantă erbacee cu miros caractersitic (de usturoi), având tulpină erectă, păroasă la bază, frunze triunghiulare, folosită în scopuri alimentare şi medicinale; usturoiţă.

Sursa: DEX ’09

Etimologie: voinic + suf. -ică (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.