VOINICICĂ, voinicele, substantiv feminin: Plantă erbacee cu miros caractersitic (de usturoi), având tulpină erectă, păroasă la bază, frunze triunghiulare, folosită în scopuri alimentare şi medicinale; usturoiţă.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: voinic + suf. -ică (DEX ’09).

