VUIET, vuiete, substantiv neutru 1. Zgomot puternic şi prelung produs de diferite obiecte (la funcţionare, cădere, lovire, rupere etc.); 2. Agitaţie zgomotoasă; învălmăşeală gălăgioasă; zarvă; vâlvă; 3. (rar) Efect produs de ceva asupra cuiva; ecou; răsunet.

Sursa: DEX ’09

Etimologie: a vui + suf. -et (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.