Articles Tagged: cum se pronunta

CILINDRU, cilindre, substantiv neutru: (înv.) Pălărie înaltă, de formă cilindrică, cu boruri înguste, purtată la ceremonii de bărbaţi; joben. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cylindre; limba latină: cylindrus (DEX ’09).

CILINDRU, cilindri, substantiv masculin 1. Suprafaţă descrisă de o dreaptă ce se mişcă paralel cu ea însăşi, sprijinindu-se pe o curbă închisă; 2. Corp geometric mărginit de o astfel de suprafaţă şi de două plane paralele; 3. Piesă sau organ de maşină având o asemenea formă, care se poate roti în jurul axei sale; sul. […]

CILINDRIFORM, -Ă, cilindriformi, -e, adjectiv: Care are forma unui cilindru; cilindric. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cylindriforme (DEX ’09).

CILINDRIC, -Ă, cilindrici, -ce, adjectiv: Care are forma unui cilindru. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cylindrique (DEX ’09).

CILIBIU, –IE, cilibii, adjectiv (și substantiv): (înv., reg.) (despre persoane) Care manifestă politeţe; galant; politicos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: çelebi (DEX ’09).

CILIAR, -Ă, ciliari, -re, adjectiv 1. Care are formă de cil; 2. Care este asemănător cu un cil; de tipul cilului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ciliaire (DEX ’09).

CIL, cili, substantiv masculin: (la bacterii, infuzorii, alge etc.) Formaţie filiformă mobilă care serveşte la deplasarea sau la vehicularea unor secreţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cil (DEX ’09).

CIGHIR, substantiv neutru: Fel de mâncare preparat din măruntaie (de porc, de miel etc.) tocate şi înfăşurate în prapur; drob. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: çeger (DEX ’09).

CIFRU, cifruri, substantiv neutru 1. Sistem de semne convenţionale, folosit pentru transmiterea unor informaţii secrete; cod; 2. Combinaţie de semne (litere sau cifre), care permite deschiderea unei încuietori secrete. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chiffre (DEX ’09).

CIFRIC, -Ă, cifrici, -ce, adjectiv: Care ţine de cifre; exprimat prin cifre; numeric. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cifră + suf. -ic (DEX ’09).