A REDESCOPERI, redescopăr, verb: A descoperi din nou; a regăsi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a descoperi (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a redefini
A REDEFINI, redefinesc, verb: A defini din nou, mai corect, mai exact. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rédefinir (DEX ’09).
Cum se pronunță: a redacta
A REDACTA, redactez, verb 1. (manuscrise) A finisa sub aspectul formei şi al conţinutului conform unor cerinţe speciale; 2. livr. (studii, documente, scrieri etc.) A formula în scris; a scrie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a formula, a întocmi (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din redactor (DEX ’09).
Cum se pronunță: a reda
A REDA, redau, verb 1. (un obiect oarecare) A da din nou; a restitui; a înapoia; a întoarce; 2. fig. (gânduri, sentimente etc.) A prezenta prin cuvinte sau prin alt mijloc (artistic); a zugrăvi; a exprima; a reflecta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a da (DEX ’09).
Cum se pronunță: a recuza
A RECUZA, recuz, verb 1. (membri ai completului de judecată) A respinge ca incompatibil cu funcţia pe care o exercită; a refuza; 2. A nu recunoaşte ca adevărat; a respinge ca inexact; a contesta; a nega; a tăgădui. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (jur.) a refuza, a respinge (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]
Cum se pronunță: a recurge
A RECURGE, recurg, verb 1. A se adresa pentru susţinere; a face apel pentru a cere ajutor; a apela; 2. A se servi în anumite circumstanţe; a se folosi pentru a obţine ceva; a apela. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a curge (DEX ’09).
Cum se pronunță: revolut
REVOLUT, -Ă, revoluți, -te, adjectiv 1. livr. (despre perioade de timp) Care s-a scurs; care s-a încheiat; terminat; împlinit; 2. (despre părţi ale plantelor) Care este răsucit, întors în afară. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bot.) îndoit, întors, răsfrânt, (înv.) reflex (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révolu; limba latină: revolutus (DEX ’09).
Cum se pronunță: revoluție
REVOLUȚIE, revoluții, substantiv feminin I. 1. Etapă a dezvoltării în care se produc transformări sociale profunde în toate domeniile vieţii; 2. (filoz.) Acţiune organizată şi condusă de o clasă progresistă (care antrenează la luptă masele populare), având adesea ca rezultat o schimbare radicală a valorilor, a instituțiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor și ideologiilor […]
Cum se pronunță: revolutiv
REVOLUTIV, -Ă, revolutivi, -e, adjectiv: (astr.) Care este caracteristic pentru revoluţia unui astru. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révolutif (DEX ’09).
Cum se pronunță: ban
BAN, bani, substantiv masculin 1. Marfă îndeplinind funcţia socială de echivalent general al tuturor mărfurilor în procesul de schimb; 2. Monedă sau bancnotă, îndeplinind funcţia socială de mijloc de schimb şi de plată (a mărfurilor); 3. (la plural) Avere în formă de monede sau bancnote; parale; 4. Subunitate monetară egală cu a suta parte dintr-un […]
