Articles Tagged: cum se pronunta

GULER, gulere, substantiv neutru. Înseamnă:1. Porțiune a unor obiecte de îmbrăcăminte care înconjură; 2. Dungă de spumă, formată la suprafața berii turnată într-un pahar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: gallér (DEX ’09).

GUMAJ, gumaje, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Operație de acoperire a unor obiecte cu un strat subțire de gumă; 2. Strat de gumă aplicat pe un obiect. Sursa: DEX ’09 Sinonime: gumare (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gommage (DEX ’09).

GUNOI, gunoaie, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Resturi murdare sau inutile, care se aruncă; 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut, întrebuințată ca îngrășământ agricol organic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: impuritate, murdărie, necurățenie,  bucluc, goz,  smian,  șteah, șterc, băligar (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): gnoĭ (DEX ’09).

GULFSTREAM, [pr.:galfstrím], susbtantiv neutru. Înseamnă: Curent cald care se manifestă pe ţărmul Oceanului Atlantic în emisfera nordică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză (DEX ’09).

GULERAT, -TĂ, gulerați, -te, adjectiv. Înseamnă: 1. (substantival) Care poartă guler înalt și scrobit; cu guler înalt și scrobit; 2. Care făcea parte din pătura socială dominantă; 3. ( despre animale) Care are o dungă (de obicei de altă culoare) în jurul gâtului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: guler+ -at (DEX ’09).

GULIE, gulii, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Plantă ebacee leguminoasă, cu tulpina rotundă și cărnoasă; 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă și flori galbene, cultivată pentru turbeculii ei cărnoși, comestibili. Sursa: DEX ’09 Sinonime: calarabă, nap, nap porcesc, topinambur (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: gulija (DEX ’09).

GUMĂ, gume, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Substanță vâscoasă, secretată de unele plante sau obținută pe cale sintetică, având proprietatea de a se întări în contact cu aerul, folosită în industrie; 2. Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă; 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe […]

A GUMA, gumez, verb. Înseamnă: 1. (obiecte) A acoperi cu un strat subţire de gumă; 2. (etichete, mărci poştale, timbre etc.) A trata cu clei în vederea lipirii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: gumă (DEX ’09).

GUNOIOS, -IOASĂ, gunoioși, -oase, adjectiv. Înseamnă: (despre terenuri, spații) Care conține (mult) gunoi; cu mult gunoi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: gunoi+ -os (DEX ’09).

GUNOIȘTE, gunoiști, substantiv feminin. Înseamnă: Loc unde se adună gunoiul care va fi folosit ca îngrășământ; grămadă de gunoi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): gnoište (DEX ’09).