Cum se pronunță: a para

A PARA, parez, verb tranzitiv – (lovituri ale adversarului  la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parer”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: Ana Iorga

Ana Iorga este o jurnalistă română, prezentator de știri și reporter. A lucrat printre altele la Antena 3, Antena 1 și Digi 24. Ana este și cercetător ştiințific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din cadrul Academiei Române, Sectorul de romanistică. Profesor colaborator de limba română la Universitatea din Bucureşti, Catedra de […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: răstoacă

RĂSTOACĂ, răstoace, substantiv feminin 1. Loc puţin adânc în albia unei ape; 2. Braţ de râu abătut din matca lui şi secat cu scopul de a prinde mai uşor peştele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: rastoka (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: răstimp

RĂSTIMP, răstimpuri, substantiv neutru: Perioadă de timp cuprinsă între două momente; interval de timp. Sursa: DEX ’09 Sinonime: perioadă, timp, curs, interval, ceas, oră, durată (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: rastonpu (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a răstigni

A RĂSTIGNI, răstignește, verb 1. (un osândit în antichitate) A executa prin pironire pe cruce; a pune pe cruce; a crucifica; 2. (fig.) A supune la chinuri groaznice; a schingiui; a tortura. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: rastengnonti (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: răsteală

RĂSTEALĂ, răsteli, substantiv feminin: (rar) Adresare către cineva cu glas răstit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) stropșeală, (fam.) rățoială, (fam. rar) rățoitură (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a se răsti + suf. -ală (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: răstav

RĂSTAV, răstavuri, substantiv neutru I. (reg.) 1. Fâşie de pământ cultivată cu un singur fel de plante; 2. Fâşie de pământ între două rânduri de semănături; II. Bară metalică dinţată folosită la fixarea formelor tipografice în rame. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: răspunzător

RĂSPUNZĂTOR, -OARE, răspunzători, -oare, adjectiv 1. Care răspunde de ceva; care poartă o răspundere; responsabil; 2. (înv.) Care corespunde; corespunzător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a răspunde + suf. -ător (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță