Articles Tagged: cum se pronunta

SLALOMIST ~stă (~ști, ~ste) substantiv masculin și feminin, Schior specializat în slalom. Din fr. slalom + suf. ~ist. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză slalom. (sursa DEX ’09)

SLALOM ~uri substantiv neutru, Probă de schi constând în coborârea unei pante pe un traseu cu viraje marcate prin jaloane (numite porți). ~ alpin. Din fr. slalom. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză slalom. (sursa DEX ’09)

SLAB I adv. 1) Fără putere; fără intensitate. A cânta ~. A vedea ~. 2) Cu încetineală; încet. A citi ~. Din sl. slabu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă slabu. (sursa DEX ’09)

A SLĂBI~esc 1., vb. intranz. 1) (despre ființe) A deveni slab (pierzând din greutate, puteri etc.). 2) (despre organe ale corpului omenesc, facultăți mintale etc.) A începe să nu mai funcționeze normal. I-au ~it vederile. 3) (despre procese, acțiuni etc.) A deveni mai puțin intens; a scădea din intensitate; a se amortiza; a se atenua. […]

SLAB II ~ă (~i, ~e) adj. 1) (în opoziție cu gras)  Care nu are sau are puțină grăsime; care nu este gras. Cal ~. Carne ~ă. ◊ ~ de-l suflă (sau bate) vântul (sau ~ de-i numeri coastele) care este foarte slăbit; jigărit; sfrijit. 2) (în opoziție cu puternic) Care are o constituție lipsită de […]

SITUAȚIONAL ~ă (~i, ~e) adj., Care ține de situație; propriu situației. Din fr. situationel, engl. situational. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină situationel. (sursa DEX ’09)

SITUAȚIE ~i substantiv feminin, 1) Ansamblu de împrejurări în care se află o persoană, o colectivitate, un popor sau o țară la un moment dat; stare de fapt. ~ economică. ~ familială. A te pune în ~a cuiva a căuta să înțelegi comportarea cuiva, închipuindu-te în locul lui. A fi la înălțimea ~ei a corespunde […]

SITUAT ~tă (~ți, ~te) adj., 1) v. A SITUA și A SE SITUA. 2) (despre persoane) Care are o situație materială bună. A fi bine ~. Din fr. situer. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză situer. (sursa DEX ’09)

SITIȘCĂ ~ti substantiv feminin, Vas de bucătărie de formă diferită, cu fundul găurit, folosit pentru strecurarea laptelui și a altor lichide. Din sl. sito + suf. ~ișcă. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sito. (sursa DEX ’09)

SITĂ ~e substantiv feminin, 1) Unealtă de cernut formată dintr-o rețea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tablă perforată și fixată într-un cadru (de obicei circular). * A ploua ca prin ~ a ploua mărunt și des; a bura. A vedea (sau a zări) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceață. A […]