Cum se pronunță: paraleu

PARALEU, paralei, substantiv masculin – : Leu ~ a) leu mare și puternic; b) persoană înzestrată cu calități excepționale. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt format din “para-” + “leu”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: paralelogram

PARALELOGRAM, paralelograme, substantiv neutru – Patrulater cu laturile opuse si egale. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parallélogramme” și din limba germană “Parallelogramme”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a situa

A SITUA~ez, vb. tranz. 1) A face să se situeze. 2) (fapte, evenimente etc.) A plasa cu ajutorul gândirii, imaginației sau a mijloacelor artistice (în timp, în spațiu sau într-un ansamblu de valori). Autorul ~at acțiunea în Moldova secolului XV. [Sil. -tu-a-]. Din fr. situer, lat. situare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză situer. (sursa […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a sistematiza

A SISTEMATIZA~ez, vb. tranz. 1) (elemente ce constituie un tot unitar) A dispune într-un sistem anumit. 2) A aranja într-un anumit fel, după anumiți parametri (ca într-un sistem). ~ cărțile. Din fr. systématiser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză systématiser. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se situa

A SE SITUA mă ~ez, vb. intranz. A deține un anumit loc (în spațiu, în timp sau într-un sistem ierarhic de valori). * ~ pe o (anumită) poziție a) a lua o (anumită) atitudine; a-și expune punctul de vedere; b) a avea o părere personală. ~ pe punctul de vedere (al cuiva) a accepta opinia […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se paraliza

A SE PARALIZA, mă paralizez, verb intranzitiv – rar 1. A deveni paralitic. 2. (despre părți ale corpului) A fi lovit de paralizie; a înceta de a-și îndeplini funcțiile vitale. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “paralyser”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a paraliza

A PARALIZA, paralizez, verb tranzitiv – 1. (ființe sau părți ale corpului lor) A face să se paralizeze. 2. A împiedica să se miște; a face imobil; a imobiliza; a țintui; a pironi. 3. fig. A reduce la neputință. 4. (acțiuni sau activități) A împiedica să se desfășoare; a opri. ~ circulația transportului.  Sursă: NODEX […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: repede II

REPEDE, repezi, adjectiv 1. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădeşte repeziciune; iute; 2. (despre ape curgătoare) Care curge cu repeziciune; 3. (despre timp) Care trece cu rapiditate; 4. (despre precipitaţii atmosferice) Care sunt intense și de scurtă durată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: succint, sumar, sprinten, iute, abrupt (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: repede

REPEDE, adverb 1. Într-un timp scurt; în (cu) grabă; iute; imediat; 2. Înainte de vreme; (prea) devreme; de timpuriu; prematur. Sursa: DEX ’09 Sinonime: iute, imediat, allegro, deodată (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rapidus, rapide (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță