Articles Tagged: cum se pronunta

REPENT, -Ă, repenți, -te, adjectiv: (despre plante) Care are tulpina întinsă pe pământ; cu tulpina culcată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bot.) târâtor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: repens, -ntis (DEX ’09).

REPAUS, repausuri, substantiv neutru 1. Întrerupere temporară a unei activităţi; odihnă; răgaz; recreaţie; pauză; 2. Perioadă de timp cât durează o astfel de întrerupere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: somn, odihnă, pauză, astâmpăr (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: repausum (DEX ’09).

REPATRIAT, -Ă, repatriați, -te, substantiv masculin și feminin (și adjectiv): Persoană care s-a reîntors în patrie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a se repatria (DEX ’09).

REPARTIZATOR, repartizatoare, substantiv neutru: (tehn.) Instalaţie sau aparat pentru repartizare automată (de materiale, de energie electrică, de mesaje telegrafice etc.); distribuitor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a repartiza + suf. -tor (DEX ’09).

REPARTIȚIE, repartiții, substantiv feminin 1. v. a repartiza; 2. (ec.) Proces de distribuire a produselor muncii între membrii societăţii în funcţie de relaţiile de producţie existente. Sursa: DEX ’09 Sinonime: distribuire (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: répartition (DEX ’09).

REPARATOR, -OARE, reparatori, -oare, adjectiv 1. Care repară; 2. (jur.) Care acoperă o daună. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réparateur (DEX ’09).

REPARAȚIE, reparații, substantiv feminin 1. v. a repara; 2. Complex de lucrări pentru readucerea în stare normală a unui obiect (clădire, sistem tehnic etc.); 3. (jur.) Compensare a unei pagube; despăgubire. Sursa: DEX ’09 Sinonime: depanare, refacere, reparare, reparat, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Munt.) prefai, (înv.) meremetisit, […]

REPARABIL, -Ă, reparabili, -e, adjectiv 1. Care poate fi reparat; în stare să fie reparat; 2. (fig.) Care poate fi corectat; în stare să fie corectat; corigibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réparable (DEX ’09).

REOSTAT, reostate, substantiv neutru: (fiz.) Aparat pentru reglarea intensităţii curentului electric din circuite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhéostat (DEX ’09).

REOSCOP, reoscoape, substantiv neutru: Instrument cu ajutorul căruia se constată prezenţa unui curent electric. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhéoscope; limba germană: Rheoskop (DEX ’09).