REMEDIU, remedii, substantiv neutru 1. Substanţă care previne, ameliorează sau tratează o boală; leac; medicament; 2. Mijloc de îmbunătăţire a unei stări de lucruri. Sursa: DEX ’09 Sinonime: doctorie, soluție (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: remede; limba latină: remedium (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: sincronoscop
SINCRONOSCOP ~oape substantiv neutru, 1) Instrument pentru determinarea existenței sincronismului între două fenomene periodice. 2) Aparat pentru determinarea momentului în care are loc sincronizarea a două tensiuni electrice alternative. Din fr. synchronoscope. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchronoscope. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sincronizator
SINCRONIZATOR ~oare substantiv neutru, Aparat sau dispozitiv pentru sincronizarea automată a unor procese sau operații tehnice. Din fr. synchronizer + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchronizer. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sincronistic
SINCRONISTIC ~că (~ci, ~ce) adj. (despre lucrări istorice) Care cercetează și descrie evenimentele în mod sincronic. Din fr. synchronistique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchronistique. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sincronism
SINCRONISM substantiv neutru, Caracter sincronic; simultaneitate. Din fr. synchronisme. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchronisme. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sincronie
SINCRONIE substantiv feminin, (în opoziție cu diacronie) Stare a limbii la un moment dat al dezvoltării ei, considerată ca un ansamblu de fapte ce alcătuiesc un sistem. [G.-D. sincroniei] Din fr. synchronie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchronie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sincronic
SINCRONIC ~că (~ci, ~ce) adj și adverbial 1) (despre fenomene, procese, evenimente) Care se produce concomitent și în mod identic. Oscilații ~ce. 2) Care ține de fapte, fenomene sau evenimente ce există sau se produc concomitent. Tabele ~ce tabele cronologice ale evenimentelor care au avut loc în aceeași perioadă. 3) (despre metode de cercetare) Care […]
Cum se pronunță: sincron
SINCRON ~ă (~i, ~e) adj., 1) v. SINCRONIC. 2) (despre fapte, fenomene, evenimente, sisteme tehnice sau fizice) Care conține un fenomen cu evoluție simultană. Din fr. synchrone. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchrone. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sincrofazotron
SINCROFAZOTRON ~oane substantiv neutru, Ciclotron al cărui principiu de funcționare îmbină elemente ale sincrociclotronului și fazotronului. Din fr. synchrophasotron. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchrophasotron. (sursa DEX ’09
Cum se pronunță: sincrociclotron
SINCROCICLOTRON ~oane substantiv neutru, fiz. Ciclotron în care accelerația este mai rapidă, realizându-se prin modularea sincronică a două câmpuri. Din fr. synchrocyclotron. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synchrocyclotron. (sursa DEX ’09)
