Cum se pronunță: relicvariu

RELICVARIU, relicvarii, substantiv neutru: Cutie făcută din metale preţioase, în care se păstrează rămăşiţele trupeşti ale unui sfânt. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: reliquaire (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: relicvă

RELICVĂ, relicve, substantiv feminin 1. Obiect păstrat ca o amintire scumpă din trecut; vestigiu; 2. (la plural) Rămăşiţă (oseminte, resturi de îmbrăcăminte etc.) aparţinând unei persoane, considerate sfântă; moaşte. Sursa: DEX ’09 Sinonime: rămășiță, urmă, vestigiu, moaște (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relique; limba latină: reliquiae (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: relict

RELICT, -Ă, relicți, -te, adjectiv (și substantiv): Specie relictă = specie de plante sau de animale care s-a menţinut până astăzi dintr-o floră sau dintr-o faună dispărută. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: relikt; limba latină: relictus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: relevment

RELEVMENT, relevmente, substantiv neutru (tehn.): Unghi format în plan orizontal de direcţia unui obiect şi o direcţie de referinţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relevement (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: releveu

RELEVEU, relevee, substantiv neutru 1. Procedeu de măsurare, desenare şi reprezentare la scară a elementelor unei construcţii; 2. Schiţă în care sunt reprezentate la scară asemenea elemente. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ridicare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relevé (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: relevant

RELEVANT, -Ă, relevanți, -te, adjectiv 1. Care relevă; 2. (despre fapte de limbă) Care serveşte la crearea opoziţiilor în cadrul unui microsistem. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relevant (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se remarca

A SE REMARCA, mă remarc, verb: (mai ales despre persoane sau despre manifestările lor) A se distinge prin anumite trăsături; a se evidenţia; a se afirma; a se impune; a decela; a se ilustra; a se distinge; a bria; a străluci. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: remarquer (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se reliefa

A SE RELIEFA, se reliefează, verb: (de-spre obiecte ce nu au contururi) A se distinge prin anumite trăsături; a ieşi în relief; a se diferenţia; a se diferi; a se deosebi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din relief (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță