Articles Tagged: cum se pronunta

SINOPTIC ~că (~ci, ~ce) adj. 1) (despre tabele, rubrici etc.) Care permite o privire generală asupra unui ansamblu. 2) Care ține de sinoptică; propriu sinopticii. Hartă ~că. Din fr. synoptique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synoptique. (sursa DEX ’09)

SINOPTICĂ substantiv feminin, Ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul proceselor atmosferice generale și cu stabilirea timpului probabil. Din fr. synoptique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synoptique. (sursa DEX ’09)

SINOPTICIAN ~ană(~eni, ~ene) substantiv masculin și feminin, Specialist în sinoptică; meteorolog. Din fr. synoptique + suf. ~an. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synoptique. (sursa DEX ’09)

SINOVIAL ~ă (~i, ~e) adj. Care ține de sinovie; propriu sinoviei. * Membrană ~ă membrană seroasă din cavitățile articulațiilor care secretă sinovie. [Sil. -vi-al]. Din fr. synovial. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synovial. (sursa DEX ’09)

SINOVIE substantiv feminin, Substanță lichidă secretată de membrana seroasă, care căptușește cavitățile articulațiilor, înlesnind buna lor funcționare. [G.-D. sinoviei]. Din fr. synovie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synovie. (sursa DEX ’09)

SINOVITĂ ~e substantiv feminin, Stare patologică constând în inflamarea membranei sinoviale, împiedicând funcționarea articulației pe care o căptușește membrana respectivă. Din fr. synovite. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synovite. (sursa DEX ’09)

SINTACTIC ~că (~ci, ~ce) adj., Care ține de sintaxă; propriu sintaxei. Analiză ~că. Din ngr. sintaktikós, fr. syntactique, germ. sintaktisch, Syntaktik. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă sintaktikós. (sursa DEX ’09)

SINTAGMATIC ~că (~ci, ~ce) adj., Care ține de sintagme; propriu sintagmelor. Din fr. syntagmatique, germ. Syntagmatisch. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză syntagmatique. (sursa DEX ’09)

SINISTRAT ~tă (~ți, ~te) adj. și substantival Care a suferit pagube mari de pe urma unui incendiu sau de pe urma unei calamități naturale. [Sil. -nis-trat]. Din fr. sinistré. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sinistré. (sursa DEX ’09)

SINILIU ~e (~i) adj. Care este de culoarea sinelii; albastru-palid. Cer ~. Din bulg. sinilo + suf. ~iu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară sinilo. (sursa DEX ’09)