Cum se pronunță: relativ II

RELATIV, -Ă, relativi, -e, adjectiv 1. Care constituie sau implică o anumită relaţie; 2. Care prezintă o relaţie; aflat în raport reciproc; 3. Care există numai în relaţie cu altceva; 4. (despre mărimi fizice) Care are valoarea dependentă de un sistem de referinţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: privitor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: relativ

RELATIV, adverb: Mai mult sau mai puţin Sursa: DEX ’09 Sinonime: aproximativ (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: relatif; limba latină: relativus; limba germană: relativ (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regulator II

REGULATOR, regulatoare, substantiv neutru: Dispozitiv care regulează parametrii unui sistem tehnic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (tehn.) (reg.) picior, pieptene, (prin Ban. și Transilv.) sabie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: régulateur; limba germană: Regulator (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: relație

RELAȚIE, relații, substantiv feminin 1. Legătură existentă între diferite fenomene sau obiecte; raport; 2. Legătura de dependenţă sau de influenţă reciprocă între persoane, popoare sau state; 3. Prezentare scrisă sau orală a unui fapt. Sursa: DEX ’09 Sinonime: conexiune, corelație, înlănțuire, legătură, raport, (livr.) consecuție, (rar) conexitate, (livr.) contingență, nex, (înv.) legământ, referință, (grecism înv.) […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regulat

REGULAT, adverb 1. În mod sistematic; 2. În mod obişnuit; firesc; normal. Sursa: DEX ’09 Sinonime: normal, categoric, decis, ferm, hotărât, net, tranșant (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a regula (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regulat II

REGULAT, -Ă, regulați, -te, adjectiv 1. v. a regula; 2. Care se repetă cu precizie la anumite intervale; 3. Care nu prezintă abateri de la regulă, de la normă; 4. Care este cumpătat; fără excese. Sursa: DEX ’09 Sinonime: armonios, ritmic, periodic, normal, uniform, disciplinat, (mil.) (înv.) regular (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regularitate

REGULARITATE, regularități, substantiv feminin 1. Caracter regulat; ritmicitate; 2. Proprietate a unui ansamblu de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente şi de a prezenta, pe această bază, o armonie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ritmicitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: régularité (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →