GÂRLIȚĂ, gârlițe, substantiv feminin, care înseamnă: Gâscă sălbatică de culoare cenușie, cu o pată albă în frunte, vânată pentru carnea ei gustoasă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt cu origine necunoscută (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: gârlici
GÂRLICI, gârlice , substantiv neutru, care înseamnă: 1. Intrare (strâmtă) într-un beci; 2. (rar) Gât puțin bombat al unor sticle. (Pl, gârliciuri). Sursa: DEX ’09 Sinonime: limbă (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba sârbă,croată: grlič (DEX ’09).
Cum se pronunță: gârlă I
GÂRLĂ, gârle, substantiv feminin, care înseamnă: 1. Apă curgătoare cu debit mic; râu mic; 2. Depresiune alungită (și sinuoasă) aflată în lunca unei ape curgătoare și care, acoperită de apă, leagă de obicei un râu de lacurile sau de bălțile din jurul acestuia. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (în Transilvania și Moldova) ponor (Sursa: Sinonime 2002). […]
Cum se pronunță: gârlă II
GÂRLĂ, adverb, care înseamnă: În cantitate mare, din belșug. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: gărlo (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se gârbovi
A SE GÂRBOVI, mă gârbovesc, verb, care înseamnă: A-și încovoia spatele (de bătrânețe, de greutăți etc.); a deveni gârbov; a se gheboșa; a se cocoșa. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a se gheboșa, a cocoșa, a se cocârja (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: gărbav (DEX ’09).
Cum se pronunță: gârbov
GÂRBOV,-Ă, gârbovi, -e, adjectiv. Înseamnă: (despre oameni) Care este cu spatele încovoiat ( de bătrănețe, de greutate); ghebos. Sursa: DEX ’09 Sinonime: gârbovit, ghebos, adus, grebănos (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: gărbav (DEX ’09).
Cum se pronunță: gârbaci
GÂRBACI, gârbace, substantiv neutru, care înseamnă: 1. Bici împletit din curele sau din vine de bou; 2. Lovitură dată cu acest bici. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kirbaç; limba bulgară: gărbač (DEX ’09).
Cum se pronunță: gângurit
GÂNGURIT, gângurituri, substantiv neutru, care înseamnă: 1. v. A GÂNGURI; 2. Sunet caracteristic lipsit de articulație definită, produs de copiii mici; 3. Sunet caracteristic scos de porumbei sau de turturele. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. gângurire; 2. uguit (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: gânguri (DEX ’09).
Cum se pronunță: gânguri
A GÂNGURI, gânguresc, verb, care înseamnă: 1. (despre copii mici) A încerca să vorbească, scoțând sunete puțin articulate; 2. (despre porumbei și turturele) A scoate sunete prelungi și repetate caracteristice; a ugui, a gurului Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. (prin Muntenia) a șopeltivi, (prin Olt.) a știorlâcăi. (Un copil mic care ~.) 2. a ugui. […]
Cum se pronunță: gângăvie
GÂNGĂVIE, gângăvii, substantiv feminin, care înseamnă: Meteahnă a celui gângav. Sursa: DEX ’09 Etimologie: gângav+ -ie (DEX ’09).
