A SE GELATINIZA, se gelatinizează, verb, care înseamnă: 1. ( despre granule de amidon, soluții coloidale) A se transforma în gelatină; 2. (despre obiecte) A se îmbiba cu gelatină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gélatinifier (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a gelifica
A GELIFICA, gelific, verb, care înseamnă: ( soluții coloidale) A transforma în gel. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a (se) gelatiniza (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gélifer (DEX ’09).
Cum se pronunță: serologie
SEROLOGIE substantiv feminin, Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul serului sangvin. [G.-D. serologiei]. Din fr. sérologie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sérologie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: gelatiniza
A GELATINIZA, gelatinizez, verb, care înseamnă: (granule de amidon, soluții coloidale) A face să se gelatinizeze. Sursa: DEX ’09 Sinonime: gelifica (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gélatinifier (DEX ’09).
Cum se pronunță: seniorie
SENIORIE substantiv feminin, ist. 1) Calitate de senior. 2) Domeniu al cărui stăpân este un senior. Din fr. seigneurie, it. Signoria. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză seigneurie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: senior I
SENIOR I ~i substantiv masculin, 1) (în evul mediu) Mare feudal, stăpân al unui domeniu, care avea drept de suzeranitate asupra vasalilor săi. 2) (în unele țări europene; folosit și ca termen de adresare) Reprezentant al claselor avute. [Sil. -ni-or]. Din fr. seigneur, it. signor, signore. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză seigneur. (sursa DEX […]
Cum se pronunță: senior II
SENIOR II ~i substantiv masculin, (în opoziție cu junior) 1) Sportiv care a depășit vârsta juniorilor. 2) rar (pe lângă un nume de persoană) Tata în raport cu fiul. 3) fig. Persoana cea mai în vârstă dintr-o colectivitate. Din lat. senior. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină senior. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: seninătate
SENINĂTATE substantiv feminin, 1) Stare a cerului senin; limpezime. 2) Expresie plină de liniște sufletească; mină calmă. [G.-D. seninătății]. Din la. sarenus + suf. ~ătate. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sarenus. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: senin II
SENIN II ~ă (~i, ~e) 1) (despre cer, timp etc.) adj., Care este fără nori; limpede. 2) fig. Care vădește liniște sufletească; calm; netulburat. Privire ~ă. Din lat. sarenus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sarenus. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: senin I
SENIN I substantiv neutru, Lipsă de nori; seninătate; limpezime. Din ~ deodată; pe neașteptate. Din lat. serenus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină serenus. (sursa DEX ’09)
