Articles Tagged: cum se pronunta

SEMNIFICANT ~ți substantiv masculin, Element formal al semnului lingvistic. Din fr. signifiant, it. Significante. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză signifiant. (sursa DEX ’09)

SEMNĂTURĂ ~i substantiv feminin, Nume al unei persoane scris cu propria mână (sub textul unui act, al unei scrisori etc.) pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-și asuma o anumită responsabilitate; iscălitură. Din lat signum + suf. ~ătură. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină signum. (sursa DEX ’09)

SEMNATAR ~ă ( ~i, ~e) substantiv masculin și substantiv feminin, Persoană care semnează un act oficial. Din fr. signataire. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză signataire. (sursa DEX ’09)

SEMNALMENT ~e substantiv neutru, Semn particular după care poate fi identificată o persoană. Din fr. signalement. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză signalement. (sursa DEX ’09)

SEMNALIZATOR II ~oare substantiv neutru, 1) Dispozitiv de semnalizare pentru reglementarea circulației pe calea ferată, pe străzi etc.; semafor; stop. 2) Indicator luminos la autovehicule, care arată schimbarea direcției de mers. Din fr. signal + suf. ~iza. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză signal. (sursa DEX ’09)

SEMNALIZATOR I ~oare (~ori, ~oare) adj. și substantival Care semnalizează; care transmite semnale. Din fr. signal + suf. ~iza. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză signal. (sursa DEX ’09)

SEMNALIZARE ~ări, substantiv feminin, 1) v. A SEMNALIZA. 2) Instalație pentru producerea și transmiterea semnalelor. 3) Sistem de semnale, folosit într-un domeniu oarecare. ◊ Sistem de ~ totalitate a semnalelor prin care un organism face legătura cu mediul înconjurător. Din fr. signal. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză signal. (sursa DEX ’09)

SEMINȚIȘ ~uri, substantiv neutru,  Loc unde cresc seminceri. ~ natural. Din lat. sementia + suf. ~is. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (sursa DEX ’09)

SEMINȚIE ~i substantiv feminin, 1) Totalitate a oamenilor de o anumită naționalitate; neam; popor. 2) Succesiune de generații ce se trag dintr-un strămoș comun; neam; familie. 3) Specie de animale; rasă. [G.-D. seminției]. Din lat. sementia + suf. ~ie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (sursa DEX ’09)

SEMINȚERIE ~i substantiv feminin, rar Magazin unde se vând semințe (de flori și de legume). Din lat. sementia + suf. ~ărie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (sursa DEX ’09)