SECERĂTOR ~oare( ~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Persoană care seceră. Din lat. sicilis + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilis. (DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: secerătoare
SECERĂTOARE ~ori, substantiv feminin, Mașină agricolă pentru secerat. ~-legătoare mașină care seceră și leagă în snopi. Din lat. sicilis + suf. ~ătoare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilis. (DEX ’09)
Cum se pronunță: secerar
SECERAR, substantiv masculin, pop. A opta lună a anului; august. Din lat. sicilare + suf. ~ar. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: seceră
SECERĂ ~i, substantiv feminin, 1) Unealtă agricolă, formată dintr-o lamă arcuită (cu tăiș, mai ales, dințat) fixată într-un mâner de lemn și folosită pentru secerat. 2) la sing. Munca seceratului. Din lat. sicilis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilis. (DEX ’09)
Cum se pronunță: secătură
SECĂTURĂ ~i, substantiv feminin, Om de nimic; pușlama; derbedeu; golan. Din lat. siccare + suf. ~ătură. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină siccare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: racem
RACEM, raceme, substantiv neutru: Inflorescenţă în formă de ciorchine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba farnceză: raceme; limba latină: racemus (DEX ’09).
Cum se pronunță: frigărui
FRIGĂRUIE, frigărui, substantiv feminin: Friptură pregătită din bucăţi mici de carne fripte pe frigare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: frigăruică (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: frigare + suf. -uie (DEX ’09).
Cum se pronunță: frigare
FRIGARE, frigări, substantiv feminin: Vergea ascuţită la un capăt în care se înfige carnea pentru a o frige (la grătar). Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) țiglă, (prin Munt. și Mold.) sucală, (Ban.) țepușă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: frig + suf. -are (DEX ’09).
Cum se pronunță: friganea
FRIGANEA, friganele, substantiv feminin: (mai ales la plural) Felie de pâine muiată în lapte, apoi în ou şi prăjită în grăsime. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: frighamiá (DEX ’09).
Cum se pronunță: frig
FRIG, friguri, substantiv neutru 1. Stare atmosferică ce se caracterizează prin temperatură joasă a aerului; 2. Senzaţie de rece căuzată de o astfel de stare atmosferică; 3. (la plural) Boală molipsitoare introdusă în organism prin înţepătura unui țânţar, care se manifestă prin temperatură înaltă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răceală, rece, frisoane, febră (Sursă: Sinonime 2002). […]
