Cum se pronunță: sedentar

SEDENTAR ~ă (~i, ~e) 1)adj., (despre persoane) Care obișnuiește să stea mai mult timp într-un loc; care stă mai mult acasă. 2) (despre ocupații) Care se exercită fără deplasări. 3) (despre populații, popoare) Care trăiește permanent în același loc; cu trai stabil. Păsări ~e păsări care nu migrează în timpul iernii. Din fr. sédontaire, lat. […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sedativ

SEDATIV ~e substantiv neutru, și adjectival Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitațiile psihice; calmant; analgezic. Din fr. sédatif. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sédatif. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: secvență

SECVENȚĂ ~e substantiv feminin, 1) Serie de fapte care se succedă într-o anumită ordine și formează un tot unitar. 2) Serie de imagini care formează un episod cinematografic. Din fr. séquence, lat. sequentia, it. sequenza. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză séquence. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: securitate

SECURITATE substantiv feminin,  1) Situație fără pericol; lipsă de primejdie; siguranță. 2) Organ de stat care are ca sarcină apărarea organizării politice și sociale a statului. [G.-D. securității] Din lat. securitas, ~atis, fr. sécurité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină securitas. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: securit

SECURIT ~e substantiv neutru, Sticlă cu rezistență mărită, folosită pentru parbrize și ferestre la autovehicule. Din germ. Sekurit[glass]. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Sekurit[glass]. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: securist

SECURIST ~ști substantiv masculin, Persoană care își desfășoară activitatea în cadrul securității de stat. Din lat. securitas + suf. ~ist. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină securitas. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regretabil

REGRETABIL, -Ă, regretabili, -e, adjectiv: (despre acţiuni, fapte etc.) Care provoacă regrete; în stare să producă un regret. Sursa: DEX ’09 Sinonime: condamnabil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: regrettable (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regret

REGRET, regrete, substantiv neutru: Părere de rău cauzată de o nereuşită sau de săvârşirea unei fapte reprobabile; remuşcare; căinţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: căință, mustrare, pocăință, remușcare, părere de rău, (rar) penitență, pocăială, (înv.) înfrângere, pocaianie, (franțuzism înv.) repentir (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: regret (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: regresiv

REGRESIV, -Ă, regresivi, -e, adjectiv: Care constituie un regres; care vine în contradicţie cu progresul; care tinde spre o stare depăşită. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: régressif (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →