Articles Tagged: cum se pronunta

A PANIFICA, panific, verb tranzitiv – A transforma în pâine sau în produse similare. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panifier”

PANIER, paniere, substantiv neutru – 1. Jupon cu balene care servește pentru a ține fusta înfoiată pe șolduri. 2. Rochie cu un astfel de jupon. (Sil. -ni-er) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panier”

PANICULAT, paniculată (~ți, ~te), adjectiv – (despre plante) Care are inflorescențe de tip panicul. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “paniculé”

PANICUL, panicule, n. bot. – Inflorescență compusă, având forma unui ciorchine cu ramurile secundare ramificate. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “panicula” și din limba franceză “panicule”

PANICĂ, panici, substantiv feminin – Spaimă subită și violentă (fără temei), care cuprinde o persoană sau o colectivitate. * A intra în ~ a se alarma. (G.-D. panicii) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba neogreacă “panikós”, din limba franceză “panique” și din limba germană “Panik”

PANICARD, panicardă (~zi, ~de), adjectiv – 1. și substantival Care este cuprins (neîntemeiat) de panică. 2. Care provoacă (nejustificat) panică. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “paniquard”

PANGOLIN, pangolini, substantiv masculin – (nume generic) Mamifer exotic insectivor (edentat), având corpul și coada acoperite cu solzi cornoși. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “pangolin”

PANGLICĂRIE, panglicării, substantiv feminin – 1. Scamatorie cu panglici. 2. (cu sens colectiv) Cantitate mare de panglici. 3. fig. rar Manipulație necinstită; coțcărie; escrocherie; șarlatanie. (G.-D panglicariei) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt format din “panglicar” + sufixul “~ie”

PANGLICĂ, panglici, substantiv feminin – 1. Fâșie îngustă de material textil, folosită de femei ca podoabă (la îmbrăcăminte, în păr etc.); cordea.  ~ de mătase. * A scoate ~ca a) a face scamatorii; b) a amăgi. 2. și fig. Orice obiect având formă de fâșie îngustă. ~ pentru mașina de scris. ~ de metal. 3. […]

PANGLICAR, panglicari, substantiv masculin – 1. Artist de circ sau de bâlci care prezintă exerciții acrobatice ușoare; paiață; măscărici; comediant; saltimbanc; scamator. 2. fig. Persoană care se ține de înșelăciuni; șarlatan; coțcar; escroc; pehlivan. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt format din “panglică” + sufixul “~ar”