Articles Tagged: cum se pronunta

SCÂNDURĂRIE, scândurări, substantive  feminin, 1) Depozit de scânduri. 2) v. SCÂNDURĂRAIE. Din lat. scandula + suf. ~ărie. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scandula. (DEX ’09)

SCÂNDURĂRAIE, substantiv feminin, 1) Totalitate a scândurilor (folosite la o construcție). 2) Mulțime de scânduri. Din lat. scandula + suf. ~aie. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scandula. (DEX ’09)

SCÂNDURĂ, scânduri, substantiv feminin, Bucată de lemn cu suprafața plană, obținută prin tăierea de-a lungul a unui trunchi de copac, folosită în lucrări de construcție, tâmplărie etc. (A fi sau a rămâne) ca scândura – a fi foarte slab. A-i suna cuiva scândura – a muri. A lăsa pe cineva scândura (sau ca scândura) – […]

SCANDALAGIU, scandalagii, substantiv masculin, care înseamnă Persoană care face scandal, care provoacă scandal. Din sl. skandalu + ~agiu. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavonă skandalu. (DEX ’09)

SCANDALAGIOAICĂ, scandalagioaice, substantiv feminin, care înseamnă Femeie care face scandal, care provoacă mereu scandal. Din sl. skandalu + suf. ~oaică. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavonă skandalu. (DEX ’09)

SCANDAL, scandaluri, substantiv neutru, care înseamnă 1) Faptă imorală săvârșită de persoane considerate ca fiind cinstite. 2) Gălăgie mare, însoțită de astfel de fapte. 3) Caz care provoacă indignarea opiniei publice. 4) Situație dezonorantă, înjositoare; dezonoare; rușine. Din sl. skandalu, ngr. skándalon, fr. scandale, lat. scandalum. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavonă […]

SCAMATORIE, scamatori, substantiv feminin, care înseamnă 1) Arta și tehnica de a produce iluzii (optice) prin mișcări abile (și rapide) ale mâinilor; iluzionism. 2) Iluzie creată astfel; iscusința scamatorului. 3) fig. Inducere în eroare; mistificare; înșelăciune; șarlatanie. [G.-D. scamatoriei]. Din fr. escamateur + suf. ~ie. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză escamateur. […]

SCAMATOR, scamatori, substantiv masculin, care înseamnă Persoană care face scamatorii; prestidigitator; iluzionist. Din fr. escamateur. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză escamateur. (DEX ’09)

SCAMĂ, scame, substantiv feminin, care înseamnă 1) Fir foarte scurt, destrămat dintr-o țesătură și devenit pufos. 2) Deșeu de filatură, constând din fibre textile scurte și pufoase, folosit pentru obținerea vatei industriale. 3) la pl. Puf de plante (păpădie, plop). Din lat. squama. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină squama. (DEX ’09)

SCALPEL, scalpele, substantiv neutru, care înseamnă Instrument chirurgical în formă de cuțit cu tăiș convex, folosit la disecții; bisturiu. Din fr. scalpel, lat. scalpellum. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scalpel. (DEX ’09)