RĂMĂȘAG, rămășaguri, substantiv neutru: Înţelegere între persoane care, susţinând lucruri contrare, se obligă să dea o compensaţie materială celui ce va avea dreptate; pariu; prinsoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rămas + suf. -şag (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: rămânere
RĂMÂNERE, rămâneri, substantiv feminin: Faptul de a rămâne. Sursa: DEX ’09 Sinonime: rămas (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a rămâne (DEX ’09).
Cum se pronunță: răgușit
RĂGUȘIT, -Ă, răgușiți, -te, adjectiv: Care vorbește sau strigă gros, dogit din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) răgorit, hârâit, hârâitor, (reg.) siteav, (fig.) dogit, hodorogit, spart (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a răguşi (DEX ’09).
Cum se pronunță: răget
RĂGET, răgete, substantiv neutru 1. Strigăt prelung, scos de unele animale; muget; 2. Strigăt puternic scos de om; răcnet; ţipăt. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a rage + suf. -et (DEX ’09).
Cum se pronunță: răgaz
RĂGAZ, răgazuri, substantiv neutru 1. Timp liber, disponibil pentru a face ceva; vreme limitată, pe care o are la dispoziţie cineva; 2. Schimbare a datei de îndeplinire a unei obligaţii; amânare; păsuire. Sursa: DEX ’09 Sinonime: odihnă, liniște, pace, tihnă, timp, vreme, (pop.) răspas, perioadă, păsuire (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: răgălie
RĂGĂLIE, răgălii, substantiv feminin 1. Desiş de rădăcini, ieşite la malul apelor curgătoare; 2. Ingrămădire de vreascuri, de lemne etc., aduse de ape. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) răgățână, (Olt.) radină, pir (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: rădvan
RĂDVAN, rădvane, substantiv neutru: (înv.) Trăsură de lux acoperită, montată pe arcuri şi trasă de mai mulţi cai. Sursa: DEX ’09 Sinonime: caleașcă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: rydvan (DEX ’09).
Cum se pronunță: rădașcă
RĂDAȘCĂ, rădaște, substantiv feminin: Insectă de talie mare, de culoare neagră-castanie, masculul având coarne ramificate, curbate spre interior. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: ragaţka (DEX ’09).
Cum se pronunță: rădăcinos
RĂDĂCINOS, -OASĂ, rădăcinoși, -oase, adjectiv: (despre plante) Care are (multe) rădăcini; cu (multe) rădăcini. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rădăcină + suf. -os (DEX ’09)
Cum se pronunță: rădăcinoasă
RĂDĂCINOASĂ, rădăcinoase, substantiv feminin 1. (la plural) Grup de plante ale căror rădăcini sunt folosite în industria alimentară sau ca furaj (reprezentanţi: sfecla, morcovul, ridichea etc.); 2. Plantă din acest grup. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rădăcină + suf. -oasă (DEX ’09).
