CIMPANZEU, cimpanzei, substantiv masculin: Maimuţă antropoidă, de talie medie, cu membrele anterioare lungi, cu blana şi pielea de culoare neagră şi cu coada scurtă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chimpanzé (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: cimotie
CIMOTIE, cimotii, substantiv feminin: (reg., pop.) Persoană înrudită prin alianţă cu altă persoană; membru al aceleiaşi familii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: neam, rubedenie, rudă, rudenie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba magiară: csimota (DEX ’09).
Cum se pronunță: cimitir
CIMITIR, cimitire, substantiv neutru: Loc special unde se îngroapă morţii; ţintirim. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: kimitírion; limba italiană: cimitero (DEX ’09).
Cum se pronunță: cimișir
CIMIȘIR, cimișiri, substantiv masculin: Arbore sau arbust ornamental, cu frunze ovale, veşnic verzi şi cu flori galbene-verzui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: çimişir (DEX ’09).
Cum se pronunță: cimilitură
CIMILITURĂ, cimilituri, substantiv feminin: (pop.) Creaţie populară, uneori în versuri, cu caracter alegoric şi metaforic, care cere identificarea unui obiect sau a unei fiinţe; ghicitoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cimili + suf. -tură (DEX ’09).
Cum se pronunță: cimentist
CIMENTIST, -Ă, cimentiști, -ste, substantiv masculin și feminin: Muncitor care lucrează la o fabrică de ciment. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ciment + suf. -ist (DEX ’09).
Cum se pronunță: al cincilea
AL CINCILEA, a cincea, numeral: (ord.) Care ocupă locul indicat de numărul cinci în ordinea numărării; care vine după al patrulea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cinci + le + a (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se cinchi
A SE CINCHI, mă cinchesc, verb: (reg.) A sta în genunchi sau pe vine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se cimenta
A SE CIMENTA, se cimentează, verb: A se uni mai strâns; a deveni durabil; a se întări; a se consolida. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din ciment (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cinătui
A CINĂTUI, cinătuiesc, verb (reg.) 1. (păsări sau peşte) A curăţa (de pene, de solzi şi de măruntaie) pentru a pune la fiert sau la fript; 2. (fam.) A bate foarte tare; a stâlci în bătaie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: csinált (DEX ’09).
