RARITATE, rarități, substantiv feminin: Caracter extrem de rar. Sursa: DEX ’09 Sinonime: curiozitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: raritas, -atis; limba franceză: rarité (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: rariște
RARIȘTE, rariști, substantiv feminin 1. Pădure sau porţiune de pădure cu copaci rari; răriş; 2. (rar) Loc unde semănăturile sunt rare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răritură, (pop.) răriș, (reg.) răret, rărime (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rar + suf. -işte (DEX ’09).
Cum se pronunță: rarescent
RARESCENT, -Ă, rarescenți, -te, adjectiv (rar): (despre corpuri gazoase) Care se rarefiază; supus rarefierii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rarescent (DEX ’09).
Cum se pronunță: rareori
RAREORI, adverb: La intervale de timp mai mari decât cele obişnuite; rar. Sursa: DEX ’09 Sinonime: arar, arareori, rar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rar(e) + ori (DEX ’09).
Cum se pronunță: rarefiere
RAREFIERE, rarefieri, substantiv feminin 1. v. a rarefia şi a se rarefia; 2. (med.) Rărire a unui ţesut anatomic (prin atrofie). Sursa: DEX ’09 Sinonime: rarefacție, (rar) rarificare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a (se) rarefia (DEX ’09).
Cum se pronunță: rarefiant
RAREFIANT, -Ă, rarefianți, -te, adjectiv: Care rarefiază; cu proprietatea de a rarefia. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: raréfiant (DEX ’09).
Cum se pronunță: a rarefia
A RAREFIA, rarefiez, verb: A face să se rarefieze; a face (mai) rar. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) a (se) subția, (reg.) a (se) subțira (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: raréfier (DEX ’09).
Cum se pronunță: rar
RAR, I. adverb 1. La intervale de timp mai mari decât cele obişnuite; rareori; 2. La distanţă mai mare decât cea obişnuită sau cea practicată; 3. Fără grabă; II. -Ă, rari, -e, adjectiv: (despre elemente omogene) Care se află la intervale mai mari sau care sunt mai puţin numeroase decât în mod obisnuit. Sursa: DEX ’09 […]
Cum se pronunță: rapt
RAPT, rapturi, substantiv neutru 1. Răpire a unei persoane; 2. Furt comis prin violenţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: furat, furătură, furt, hoție, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune, pungășeală, pungășie, răpire (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rapt; limba latină: raptus (DEX ’09).
Cum se pronunță: rapsodie
RAPSODIE, rapsodii, substantiv feminin 1. Compozitie muzicală instrumentală, de formă liberă, care are la bază motive de inspiraţie populară; 2. (în Grecia antică) Fragment dintr-un poem epic recitat de un rapsod; cântec epic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: r[h]apsodie (DEX ’09).

