RAID, raiduri, substantiv neutru 1. (mil.) Incursiune rapidă, întreprinsă de o unitate militară pe teritoriul ocupat de inamic; 2. Acţiune de control a activităţii unor întreprinderi sau a unor organe executive, efectuată de reprezentanţii obsteşti. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: raid (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: raia
RAIA, raiale, substantiv feminin: (ist.) Cetate şi teritoriu ocupate şi administrate de autorităţile militare turceşti în ţările române. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: raya (DEX ’09).
Cum se pronunță: rai
RAI, raiuri, substantiv neutru 1. (rel.) Loc al fericirii veşnice, unde se crede că ajung după moarte sufletele celor cucernici; paradis; eden; 2. Loc care încântă şi desfată; paradis; eden; 3. Stare de fericire absolută; paradis; eden. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: raj (DEX ’09).
Cum se pronunță: rahitism
RAHITISM, substantiv neutru: Stare patologică cauzată de insuficienţa vitaminei D în organism, caracterizată prin deformaţii ale sistemului osos. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) rahitis (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rachitisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: rahitic
RAHITIC, -Ă, rahitici, -ce, adjectiv: Care este bolnav de rahitism. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rachitique; limba neogreacă: rahitikós (DEX ’09).
Cum se pronunță: rahidian
RAHIDIAN, -Ă, rahidieni, –ene, adjectiv: Care ţine de coloana vertebrală sau de măduva spinării; propriu coloanei vertebrale sau măduvei spinării. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rachidien; limba neogreacă: rahitiks (DEX ’09).
Cum se pronunță: rahianestezie
RAHIANESTEZIE, rahianestezii, substantiv feminin: Anestezie parţială obţinută în urma injectării unei substanţe anestezice în şira spinării; anestezie rahidiană. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rachianesthésie (DEX ’09).
Cum se pronunță: juxtapunere
JUXTAPUNERE, juxtapuneri: substantiv feminin, care înseamnă: (lingvistic) Procedeu de legătură între propoziții independente sintactic (dar corelate semantic), constând în simpla lor alăturare, fără conjuncție; parataxă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: juxtaposer
Cum se pronunță: juxtalineară
JUXTALINEARĂ, juxtalineare: adjectiv, care înseamnă: Traducere juxtalineară = traducere făcută cuvânt cu cuvânt și cu reproducerea paralelă a textului original. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: juxtalinéaire
Cum se pronunță: juxtă
JUXTĂ, juxte: substantiv feminin, care înseamnă: Traducere juxtalineară a textelor grecești sau latinești. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: juxta

